
Zile frumoase, petrecute în natură... flori, insecte, aer care îți mângâie plămânii, o oază de liniște și de încântare...un mic colț de rai... inspirație...poveste...cu ce-a fost și nu mai este, cu ce-a fost și ce mai este, cu ce vrei acum ...a țese.
Amintiri...cu dor in suflet...din Tabara Dorului
Sunt clipe când aș vrea să fug,
Și să m-ascund de lume,
Însă eu știu, că nu m-ar ajuta,
Și nu e pentru mine.
Sunt doar o picătură-ntr-un ocean,
Și universu-i mare,

Mă-nalț cu dor în zare...
În vârf de munte sunt acum,
E liniște și pace,
Și mă cuprinde-un dor nebun...
Iar inima, nu-mi tace...
Un fluture aflat în zbor,
Și luminat de-o rază,
Îmi duce dorul pe un nor,
Și viața-mi luminează...
"Cobor, mă-nalț ș-apoi dispar..."
Șoptește soarele din zare,
Cărări în calea mea apar,
"Zăresc un prinț...călare.."
Azuga, 08.08.2015 12.00
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu