Multumesc Nadia

Multumesc Nadia, Ideea de a scrie un mail pentru cunostinte si prieteni e buna, insa nu stiu ce as putea sa scriu depre Andrei mai mult decat am scris pe blog. Parintii lui Andrei sunt oameni simpli cu frica de D-zeu, cu o credinta mare, care lupta din greu cu viata si mai ales fac orice pentru copilul lor. Ceea ce fac ei este extraordinar si chiar daca uneori sunt disperati se roaga la D-zeu. El i-a ajutat in incercarile lor. Chiar si faptul ca mi-au spus pasul lor si am reusit sa-l duc pe Andrei la Cluj, a fost un pas mic, dar foarte important si hotarator pentru el. In 14 martie 2010 mi-a spus tatal lui de Andrei, in 15.03 mi-a dat actele si eu in 16.03 aveam programare la Neurologie CJ cu taica-meu. Programarea era facuta cu o luna inainte. Mereu am primit semne de sus si am stiut atunci ca trebuie sa fac ceva pentru el. A fost primul pas ca pentru el se poate face ceva, ca e posibila operatia desi la Iasi i s-a spus ca nu va supravietui. A trecut prin septicemie facuta de la escare, in Iasi. Iata-l insa in pozele care le-am pus acum pe blog, vesel su plin de speranta, Cum as putea sa ii uit suferinta si sa nu incerc ceva pentru el. Simt dragostea lor pentru mine si familia mea, neconditionata si cu multa recunostinta pentru un gest minor din partea mea, dar care le-a dat speranta. Uneori daruim ceva ce nu ne costa nimic, insa putem schimba total viata cuiva. Ma rog pentru el sa ii reuseasca operatia. Care cred ca nu va fi doar una... Are o multime de alte probleme insa speranta si dorinta, credinta ca D-zeu il va ajuta e FOARTE MARE!