miercuri, 26 octombrie 2016

Despre pierderea unei persoane dragi!



                                                                                  

Daca ar fi sa vorbesc despre pierdere, nu as stii cu ce sa incep, ar fi multe de spus.  M-am gandit de multe ori care moment a fost cel mai greu...Cu cat ma gandesc mai mult, mi-e greu sa aleg... Cel mai greu mi-a fost sa merg acasa si sa le dau vestea copiilor ca nu mai au tata. Ma simteam neputincioasa si vinovata pentru ca nu am fost capabila sa-l salvez...Ca incurajare pentru cei aflati la inceput, cu cat trece timpul nu este mai usor, insa trecand peste toate provocarile care apar, inveti sa traiesti cu ele, accepti ca "ai un inger acolo sus" care te pazeste si iti poarta de grija.

Cand scriu un omagiu ma gandesc la libertatea lui, acolo sus, la frumusetea sufletului plecat chiar daca nu l-am cunoscut.
Cand cunosti ingerul plecat, ai vrea poate sa scrii totul...insa de multe ori...cuvintele sunt prea putine.
Ei vor ramane mereu aproape sufletului meu. Iar atunci cand ma gandesc la ei, ma gandesc ca sunt impreuna cu ingerul meu si povestesc, glumesc depanand amintiri, la fel cum facem noi aici...

Vesnica pomenire!

Sunt multe provocari in noul drum. Chiar daca este greu le vei trece. vei gasi ersoane care sa te sprijine. Important e sa ai incredere in tine.
Mai jos este un fragment gasit pe internet cu cateva recomandari:


Este greu de spus ce este mai rau: socul mortii, pierderea rapida sau durerea disperata de a te aduna si sa mergi mai departe.

Dureros este si faptul ca indiferent ce spui sau faci durerea nu poate scadea in intensitate. Pur si simplu nimic nu te poate ajuta.

Iata 20 lucruri pe care ar trebui sa le stii despre doliu.

1. Niciodata nu vei trece peste pierderea suferita. O absorbi si iti poate schimba modul in care percepi viata.

2. Vei descoperi in tine o dragoste mult mai adanca decat iti puteai imaginea.

3. Niciodata sa nu regreti modul in care iubesti. Dragostea este intotdeauna valoroasa.

4. Oamenii pot spune lucruri prostesti, care sa raneasca. Nu o lua niciodata personal. Ei doar incearca sa ajute.

5. Nu exista intotdeauna un motiv pentru moartea cuiva. Uneori, lucrurile se intampla pentru ca trebuie sa se intample.

6.Este normal sa experimentezi izbucniri emotionale puternice. Fii constient de ele si lasa-le sa se manifeste.

7.Nu exista lucruri normale atunci cand vorbim de doliu. Ai rabdare cu tine si trateaza-te cu compasiune.

8.Oamenii isi arata adevaratele lor fete. Atunci cand timpurile sunt grele oamenii isi dezvaluie firile lor reale.

9.Niciodata nu vei mai fi la fel.

10.Nu exista un timp anume destinat doliului.

11.Pierderea unei persoane dragi iti reaminteste ceea ce conteaza cu adevarat in viata. Nu pierde aceasta perspectiva.

12.Experimentarea unei pierderi mari este o oportunitate de a renunta la ego si de a trai lasandu-te ghidat de inima.

13.Ignorarea durerii nu face decat sa inrautateasca lucrurile. Nu amana procesul. Lasa sentimentele sa se manifeste.

14.Viata ta a fost mai bogata si mai minunata datorita dragostei pe care ai experimentat-o.

15.Sfarsitul nu inseamna decat un nou inceput.

Sursa:sfatulparintilor.ro

Cu zâmbetul pe buze


Am inceput sa scriu acest articol inspirata de un mesaj care m-a surprins. Multumesc suflet frumos!
„Salut Simona,
eu te vad ca pe o femeie foarte puternica si determinata, poate ai putea sa scrii despre cum iti gasesti resursele interioare mai ales ca esti mai tot timpul cu zambetul pe buze ceea ce e inspirational si esti un model extraordinar pt copiii tai si pt cei din jur. Prin propriul exemplu ii influentezi atat starea lor cat si curajul de a merge mai departe
Ceea ce pot sa iti zic, ca in tot acest timp de cand ne cunoastem nici macar o data nu te-am auzit plangand/văietându-te sau chestii de genul, pe care de obicei le fac parintii (cu cat e de greu, cu cat de nedreapta e lumea, ca pe nimeni nu intereseaza nimic, ca in tara asta… etc etc etc) iar prin prisma acest fapt mi se pare genial ca esti parinte, pt ca esti unul dintre acei putini ce ii inspira pe proprii copii”
Da, am invatat ca nu ma ajuta sa ma plang, ca lumea in cel mai bun caz râde nu te ajuta. Întelepciunea asta vine cu varsta si experiența de viață, care iți dau recunoștință pt tot ce ai AICI și ACUM.
Cum ar fi pentru tine părintele care citește acum să nu te mai plângi…și mă întreb… Te ajută la ceva să te plângi? Te-ai întrebat ce gândește copilul tău despre tine? Te-ai întrebat ce simte?
Oare se simte în siguranță?
Oricâte greutăți ai avea tu ca și adult ai o responsabilitate. Una foarte mare. Ai făcut un copil din dragoste, pentru că l-ai dorit și el are nevoie de susținerea și ghidarea ta.
Nu are nevoie de supra protecție și sufocare cu exces de iubire. Daca îți iubești copilul cu adevărat îî oferi ghidare și siguranță. Siguranța ca visele lui sunt posibile și ca e nevoie de muncă și dedicare din partea lui pentru a le atinge.
Ce mai poți să faci ca părinte? Să-l ajuți să-și descopere pasiunile, vocația și poate chiar misiunea în viață cât mai devreme.Nu-l compara cu alți copii, pentru că e UNIC. Nu-l ridica în slăvi pentru ca e UNIC, căderea poate fi dureroasă.
Crește un copil responsabil, care poate face lumea în care trăim mai bună.
Cum poți face asta? Asumă-te ca și adult, asuma-te ca și părinte.
Asigura-te ca ești un mic instrument in orchestra universului care face lumea să cânte.

Persoane interesate