joi, 3 septembrie 2015

In memoriam ANDREI DANEA!







În martie 2010, am cunoscut un OM minunat- Mihai Danea-un părinte care a luptat pentru viața fiului său Andrei Danea până în ultima clipă. Chiar dacă viața lui era grav amenințată a făcut tot ce a fost posibil pentru el. În 15 octombrie vor fi doi ani de când a plecat în lumea îngerilor înainte de vreme.

Ideea acestui blog „Din suflet pentru suflet”, a fost ca să-l ajut pe Andrei, să meargă din nou. A reușit pentru o scurtă perioadă de timp să stea în picioare și apoi în multvisatul scaun cu rotile.

Ce bucuros a fost când mi-a trimis pozele pe canapea...


Am luptat cu sufletul alături de el, la mai multe operații  și am reușit să-i împlinesc o mare dorință, aceea de a avea un laptop.

Îmi amintesc cu drag acele clipe...care sunt atît de prețioase, încât nu le pot descrie în cuvinte.

Le voi avea mereu în suflet. 

Azi, Andrei a plecat pe nepregătite, fără să apucăm să ne luăm rămas bun. 
A fost un luptător și am învățat foarte multe de la el.

Iată ce scriam în urmă cu cinci ani:
Ce poti sa spui oare in cateva cuvinte? Un eu si atat.Un om care stie ce inseamna bucuria si tristetea, iubirea si durerea, puterea si curajul de a merge mai departe indiferent cat de greu ar fi drumul. Mă veți cunoaște citind... Am să reiau aici povestea care m-a determinat să deschid acest blog "E povestea unui tata- Mihai. Fiul-Andrei este un tanar de 22 de ani care in urma unui accident banal, a ramas paralizat fara prea multe sperante de mai bine. Este un luptator si eu sunt convinsa ca impreuna vom putea gasi o solutie pentru el.
Are nevoie de ajutor si noi il putem ajuta...Pentru asta va cer ajutorul aici si acum.
Cu siguranta sunt multi oameni care au trecut prin asta si vor dori sa ne impartaseasca din experienta lor.
"Va rog din suflet, ajutati-ma sa-l ajut pe ANDREI!”  ” .

        Ieri m-am gandit la el și acum știu...gândurile noastre s-au întâlnit...în acel moment (am aflat azi ca era în sala de operație în acel moment și oricum nu ar fi putut răspunde).
Azi când a sunat telefonul, mă așteptam să-i aud vocea caldă și veselă:
- Ce faceți, doamna Simona? Eu sunt bine, am reușit, să fac ce mi-am propus. Urmează, sa fac încă o operație... Dumneavoastră?

      De azi înainte, apelul lui va veni din Lumea îngerilor. Doar gândul că acum tată și fiu sunt împreună, mă alină. A fost...cuvintele mi se opresc...a suferit atât de mult și nu s-a plâns niciodată. M-a anunțat când tatăl lui a plecat... Era trist, dar a făcut tot ce a putut să-și sprijine frățiorul și mama. Au venit apoi alte încercări, pe care le-a trecut mai curajos decât orice persoană.
           

 Vor rămîne mereu în sufletul meu, alaturi de ceilalți îngeri!

Să ne întoarcem mereu cu gândul la toți cei dragi ,care au plecat prea devreme, să fim fericiți că au făcut parte din viața noastră și ne-au lăsat comori neprețuite în suflet...
Rămâneți mereu în gândul și sufletul meu, sunt veșnic recunoscatoare pentru tot ce mi-ați dăruit! 
Drum bun, în lumină suflete dragi!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate