joi, 22 aprilie 2010

Un licar de speranta -22.04.10

Numar zilele pana cand Andrei va ajunge la Cluj.

In fiecare zi se intampla ceva...bun sau rau... Indiferent daca ne convine sau nu ceea ce se intampla, mergem mai departe...ne continuam periplul printr-o lume... nici nu stiu cum sa o definesc...mai buna sau mai rea... Azi spunea cineva intr-o discutie,- oamenii au devenit mai rai...De ce oare? Eu as spune doar mai individualisti. Vreau sa cred, ca in fiecare om exista un dram de bunatate si intelegere pentru cei din jur.

In fiecare zi ma intalnesc pe strada, cu oameni care imi cer bani pentru diverse...nevoi. De multe ori nu arata ca si cum ar avea nevoie. Am invatat un lucru. Nu sunt nici mai bogata nici mai saraca daca dau "1 leu" si daca banii nu sunt folositi in adevaratul scop pentru care sunt ceruti, e pacatul lor.
Durerea mea cea mai mare este ca tineri ca Andrei au mai multa nevoie de acel "leu", insa nu-l vor putea cere niciodata pe strada. Nici cei din jurul lor.

E ca si in iubire- Nimeni nu merita lacrimile tale... Cei care le merita nu te vor face niciodata sa plangi...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Persoane interesate

Andrei

inca un vis implinit